Acest articol apartine categoriei: Picaturi si a fost scris in 22 August 2013

Ma uit la ultimul post de pe acest site si vad: 47 days ago. Si nu, nu am fost in vacanta in toate aceste zile. Dar uneori, timpul chiar este limitat si incepi sa renunti la unele lucruri care pot parea, la prima vedere, mai putin importante. Imi revin pe parcurs…
M-am relaxat o saptamana la mare, la noi la mare. Si desi initial am vrut sa imi iau V60-ul ca sa imi prepar singur cafeaua, am decis ca macar in acele zile sa ma las pe mana altora si sa beau ce primesc. Din pacate, rau am facut. Am baut espresso la restaurant si pe plaja (unde au folosit masini de espresso); la automate de 1 leu plus automate de 3 lei; la aparate mici cu capsule.
Indiferent de loc si de modul de preparare, produsul servit nu a avut aproape nimic in comun cu ce ar trebui sa fie un espresso adevarat. Si asta nu doar din cauza celor ce il preparau/serveau. Ci si din cauza consumatorului roman, care cauta “expreso lung cu lapte” cu o frenezie halucinanta. Si caruia pretul mic ii sclipeste in ochi ca un diamant fals. Si care nu se intreaba cat de sanatos este produsul livrat de o masina care sta in soare nonstop, pe care ‘plateste’ 1 leu. Iar pentru cei ce se intreaba, aparatul alaturat, serveste o cafea “de firma” cu 3 lei.
Iar cei ce aveau totusi un espressor in bar, nu aveau o minima pregatire in a prepara o cafea acceptabila, ei avand mari lacune in a pastra curatenia in cei 4 metri patrati in care se desfasurau.
Si totusi, intre atatea dezamagiri, a fost o oaza de relativa normalitate: in Neptun, la cafeneaua Antik, am baut(de 2 ori chiar) cafea la nisip. Buna. Sigur, cafeaua folosita nu era cu o origine cunoscuta (era un brand semi-comercial), evident indulcita cu zahar, dar preparata corect si servita frumos. Iar acele 2 mici cescute mi-au facut sejurul mai placut.
Si acum…..LA TREABA !!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *